IN JUDETUL CARAS SEVERIN PE ANUL 2010

Supravegherea şi monitorizarea se efectuează conform normelor sanitare în vigoare ; Legea 458/ 2002 complectată cu Legea 311 /2004 şi H.G. 974 / 2004 , în care se stipulează modul cum se va face monitorizarea calităţii apei atât de către producător – distribuitor , cât şi de către D.S.P.-uri.

Monitorizarea se efectuează în funcţie de cantitatea de apă distribuită şi de numărul de locuitori care sunt alimentaţi din sursa respectivă.

Monitorizarea înseamnă supravegherea calităţii apei prin urmărirea permanentă a unor parametri de calitate a apei cum sunt:  indicatori microbiologici , indicatori chimici şi parametrii indicatori atât la plecare de la staţia de tratare cât şi la consumator (puncte de recoltare stabilite aleatoriu).

În judeţul Caraş Severin în mediul urban toate localităţile dispun de alimentare cu apă în sistem centralizat:

-         surse de apă de suprafaţă (lacuri, baraje, râuri) Reşiţa, Caransebeş, Oţelu Roşu, Anina (Buhui) şi Băile Herculane;

-         surse de apă de profunzime Bocşa, Oraviţa, Anina (Maial).

În cursul anului 2010 DSP CS prin serviciul de supraveghere a factorilor de mediu, în localităţile din mediul urban şi rural a efectuat un număr  de 173 de acţiuni cu recoltarea a 932 probe de apă cu 4908 determinări.

Pentru judeţul Caraş Severin în mediul urban, producătorul – distribuitorul de apă este SC AQUACARAŞ SA care în ultimii ani a demarat diverse proiecte de îmbunătăţire a calităţii apei cum sunt  reabilitarea uzinei de apă Reşiţa şi a reţelei de distribuţie, Anina – reţele de distribuţie, Caransebeş reţele de distribuţie – parţiale, Moldova Nouă reţele de distribuţie – parţiale, Bocşa reţele de distribuţie – parţiale.

Producătorul – distribuitorul de apă efectuează monitorizarea de control zilnic şi monitorizarea de audit prin laboratorul  DSP CS conform programului stabilit cu această instituţie.

În mediul rural, doar o parte beneficiază de apă potabilă în sistem centralizat prin cişmele stradale şi foarte puţini prin racord al imobilului, pentru că în general sistemele de aprovizionare cu apă, pâna în anul 2010 în mediul rural, au fost realizate fără staţii de epurare şi sisteme de canalizare, ceea ce nu a permis racordul cetăţeanului la reţeaua de apă a comunei.

Conform legislaţiei în vivoare cu privire la apa potabilă, toţi producătorii – distribuitorii de apă care în mediul rural sunt Consiliile Locale, trebuie să efectueze monitorizarea calităţii apei prin contracte încheiate cu laboratorul DSP CS conform Legii 458/2002 completată cu Legea 311/2004,  iar costurile de prelevare şi analiză a probelor de apă vor fi suportate de către deţinătorii surselor de apă.

La începutul acestui an prin adresa nr. 881/10.02.2010 s-a revenit cu această informare către toate primăriile, pentru a demara această monitorizare a calităţii apei în mediul rural, atât pentru localităţile care dispun de sistem centralizat, cât şi pentru localităţile care dispun doar de fântâni publice.

În cadrul programului de supraveghere a cazurilor de methemoglobinemie acută infantilă generate de apa de fântână – DSP monitorizează toate cazurile raportate, supraveghează şi analizează calitatea apei de la fântânile implicate, cât şi un număr de fântâni din zonele anterior cunoscute, unde pânza de apă freatică este contaminată cu nitraţi, nitriţi. Primăriile locale au fost informate cu privire la calitatea apei, pentru a lua măsurile necesare cu privire refacerea calităţii apei şi la informarea populaţiei prin afişarea la loc vizibil a înscrisurilor ,,apa nu este bună de băut,, ,,apa nu este bună de folosit pentru sugari şi copiii mici,,. În cursul anului 2010 a fost înregistrat 1 caz de intoxicaţie cu nitriţi.

Nu au fost semnalate epidemii hidrice, pe raza judeţului Caraş-Severin,care se alimentează cu apă în sistem centralizat şi surse locale şi nici alte îmbolnăviri presupuse a fi transmise prin apa de băut.

Nu au fost poluări accidentale a surselor de apă potabilă.

MEDIC SPECIALIST IGIENĂ,

DR. MIŢA VERMEŞAN

]]> http://asp-caras.ro/raport-monitorizare-si-supraveghere-apa-2010/feed/ 0 http://asp-caras.ro/raport-monitorizare-si-supraveghere-apa-2009/ http://asp-caras.ro/raport-monitorizare-si-supraveghere-apa-2009/#comments Thu, 29 Mar 2012 08:40:14 +0000 admin http://asp-caras.ro/?p=452 RAPORT  PRIVIND  ACTIVITATEA DE  SUPRAVEGHERE SI  MONITORIZARE A CALITATII APEI POTABILE

IN JUDETUL CARAS SEVERIN PE ANUL 2009

 În cursul anului 2009, în mediul urban, în cele 8 oraşe ale jud Caraş Severin, furnizorul şi distribuitorul de apă potabilă către populaţie este SC AQUA CARAŞ SA. În mediul urban există 12 zone distincte

Citeste tot materialul...Raport monitorizare si supraveghere apa 2009

IN JUDETUL CARAS SEVERIN PE ANUL 2008

Apa are un imens rol  pozitiv pentru om, prin multiplele efecte benefice pentru igiena, starea de sănătate, comfortul cetăţeanului, cât şi negativ, prin apariţia unor boli în masă, cum sunt în special epidemiile hidrice, afecţiuni foarte periculoase, pentru că, acestea cuprind într-un timp scurt un număr foarte mare de persoane, ce se alimentează din aceeaşi sursă de apă, sau prin apariţia altor afecţiuni cu transmitere prin apă.

Acest lucru se poate întâmpla atunci  când:

-sursa de apă a fost contaminată  cu agenţi patogeni,

- uzina de apă nu dispune de toate treptele de tratare,

-treptele de tratare nu funcţionează la parametrii optimi,

-disribuţia apei se face pe reţele degradate, învechite,

-distribuţia apei se face cu intermitenţă,

-nu se efectuează monitorizarea apei corespunzător de către unitatea responsabilă de furnizarea apei şi de DSP Jud.

În mediul urban, în cele 8 oraşe ale jud Caraş Severin, furnizorul şi distribuitorul de apă potabilă către populaţie este SC AQUA CARAŞ SA. În mediul urban există 12 zone distincte de alimentare cu apă şi anume :

-zona Văliug –Secu-Gozna pentru municipiul Resiţa

-zona Zerveşti pentru oraşul Caransebeş

-zona puţuri Berzovia pentru oraşul Bocşa

-zona puţuri Măceşti, pentru oraşul Moldova Nouă

-zona baraj Cerna pentru oraşul B.Herculane

-zona baraj Măru pentru oraşul Oţelu Roşu

-zona lacul Buhui, grota Morii, izvoarele Kraksental pentru Anina(3)

-zona puţuri Zona Gării, izvoarele Simion, izvorul Rece pentru oraşul Oraviţa ( 3)

Numărul populaţiei din mediul urban este de 183407, din care populaţia aprovizionată cu apă este de 150576, ceea ce arată că nu toată populaţia din mediul urban a jud.Caraş este racordată la sistemul central de alimentare cu apă potabilă, cum reiese din tabel:

Din aceste date reiese că în mediul urban, exisă un procent semnificativ din populaţie, care nu este racordată la sistemele centralizate de aprovizionare cu apă ale acestor localităţi, ceea ce constituie un factor major  în apariţia  diverselor boli, prin lipsa de igienă.

În jud. Caraş Severin predomină ca surse de alimentare, sursele de suprafaţă : lacuri naturale şi artificiale în proporţie de 90,51%, izvoare şi puţuri forate în proporţie de 9,48%.

Am menţionat acest lucru pentru a arăta, că de fapt sursa de apă de suprafaţă, de regulă pentru a ajunge la parametrii de potabilitate, necesită mai multe trepte de tratare, care trebuie să funcţioneze la parametrii optimi, tot timpul anului.

În conformitate cu Legea nr.458/2002, completată de Legea nr.311/2004 şi de H.G.974/2004, acte care transpun Directiva CE 98/83/EC pe apa potabilă, DSP Caraş Severin, are obligaţia de a efectua monitorizarea de audit a calităţii apei la toate sursele ce aprovizionează aceste oraşe, urmărind indicatorii de potabilitate, indicatorii fizico-chimici şi microbiologici impuşi de Directiva CE sau legislaţia românească. Totodata SC AQUA CARAS este obligată să efectueze monitorizarea de control a apei intr-un ritm impus de legislaţie, în propriul laborator uzinal, pentru aceeaşi indicatori arătaţi mai sus, care trebuie corelaţi cu cei obţinuţi prin monitorizarea de audit din lab. DSP-ului .

DSP Caraş Severin prin laboratoarele de microbiologie, chimie şi de radiaţii, a monitorizat în cursul anului 2008, toate sursele de apă din mediul urban, datele centralizate a indicatorilor obtinuţi prin monitorizarea de audit şi de control se raportează Institutelor de Sănătate Publică Timişoara şi Bucureşti.

În activitatea noastră de supraveghere avem obligaţia de a urmării condiţiile igienico-sanitare de funcţionare a tuturor uzinelor de apă, care trebuie să funcţioneze pe bază de ASF cu vizare anuală a acestora ( conf. ORD NR. 117/ 2002 ) atât în mediul urban cât şi rural. Nu dispun de autorizaţii  sursele Zerveşti- Caransebeş şi lac Buhui –Anina  la care lipsesc sau sunt deficitare treapta de coagulare-sedimentare, trepte absolut necesare pentru funcţionarea  la parametrii optimi a acestor surse.

DSP CS, în activitatea de monitorizare urmăreşte diverşi parametrii impuşi atât de legile româneşti cât şi de Directiva CE, la plecarea din uzină cât şi la consumator. Aceşti parametrii sunt:

-parametrii microbiologici ( e.coli şi enterococi),

-parametrii indicatori de potabilitate ( clor liber, turbiditatea)

-parametrii fizico-chimici (miros, culoare, gust, nitraţi, nitriţi, amoniac etc.)

Aceşti parametrii se urmăresc diferit conf.HG nr.974/2004, pentru fiecare sursă, numărul de probe fiind conform tabelului:

ConsumatorLac Sacu-Goozna36550mc365+871226168+6494Lac-Zervesti9390208+42400056+4371Puturi-Berzovia192052+41200024+467Lac-Buhui

Izvoare-kra124252+4795012+470Puturi-Macesti193052+41050024+463Baraj-Maru2830104+41090024+4150Lac-Cerna327052+4580012+429Puturi-Zona Garii

Izvoare-Simion+Rece980

98052+44500

3700

12+2

12+2100

În general în cursul anului 2008, numărul probelor recoltate a fost mai mare decât cel propus şi din numărul analizelor efectuate la consumator a fost mai mare, pentru că, distribuţia în general se efectuează pe reţele foarte vechi şi degradate, cu frecvente spărturi şi reparaţii. Totalul probelor recoltate în mediul urban au fost de 1344, cu 8983 de determinări fizico-chimice şi 2653 determinări microbiologice.

În procent de -  1,63%- parametrii microbiologici,

-         4,00 % parametrii indicatori,

-         0,2%-parametrii fizico- chimici, nu au fost corespunzători şi în mod special, indicatorul turbiditate şi clorul liber la capăt de reţea.

Tot  timpul anului am urmărit evoluţia acestor parametrii, informând populaţia atunci când aceşti parametrii de potabilitate au fost neconformi cu standardele de calitate a apei, prin anunţuri în mass- media privind calitatea apei, prin informarea distribuitorului de apă de a lua măsuri în remedierea deficienţelor la sursele de apă şi informarea administraţiilor locale de a găsi surse alternative de apă.

Cei mai importanţi sunt parametrii microbiologici, care pentru o apă potabilă trebuie să fie  ca număr, egali cu zero, pentru că orice creştere a acestor parametrii, poate  duce la  apariţia bolilor hidrice. De aceea, pentru aceşti parametrii microbiologici nu sunt permise derogări. Comunicarea între DSP CS şi SC AQUACARAŞ cât şi respectarea normelor sanitare în exploatarea acestor surse, a făcut ca în acest an 2008 să nu avem cazuri de îmbolnăvire prin apă, nu au existat epidemii hidrice.

În mediul rural, din totalul populaţiei de 142660 din mediul rural, doar o parte beneficiază de apă potabilă în sistem centralizat prin cişmele stradale şi foarte puţini prin racord al imobilului, pentru că în general sistemele de aprovizionare cu apă, până în anul 2008 în mediul rural, au fost realizate fără staţii de epurare şi sisteme de canalizare, ceea ce nu a permis racordul cetăţeanului la reţeaua de apă a comunei.

Localităţile  care nu dispun de apă în sistem centralizat, se alimentează cu apă din fântâni publice sau alte surse individuale. Administraţiile locale, conform Legii nr.458/2002 completată cu Legea nr.311/2004, indiferent de sursa de apă (centrală sau fântâni publice), trebuie să gestioneze în mod corect aceste surse, să monitorizeze calitatea apei trimestrial pentru sursele centrale şi anual pentru fântâni.

Alimentarea cu apă din fântâni, la care nu se monitorizează calitatea apei, poate pune în pericol sănătatea consumatorului şi în special al sugarului cu vârsta 0-12 luni, care se  poate îmbolnăvii de methemoglobinemie acută sau intoxicaţie cu nitriţi. În cursul anului 2008 am monitorizat  3 cazuri de methemoglobinemie acută la 3 sugari (1 în comuna Grădinari şi 2 în comuna Berlişte) din care unul mortal. Au fost controlate sursele de apa implicate, constatându-se că fântânile erau poluate cu nitriţi, nitraţi sau substanţe organice, fiind nepotabile, lucru transmis administraţiilor locale prin adrese scrise de a lua măsuri urgente de intervenţie (tabliţe avertizoare că apa din sursa respectivă este nepotabilă, şi găsirea altei surse de apă).

Pe programul de monitorizare a methemoglobinemiei acute infantile au fost monitorizate un  număr de 58  fântâni publice, cu un număr de  294 determinări, din care 29 fântâni au fost nepotabile.

În fiecare an, se aminteşte administraţiilor locale, faptul că au obligaţia de a monitoriza calitatea apei distribuită locuitorilor din comună, atât pentru apa distribuită în sistem centralizat cât şi din fântânile publice, prin adrese scrise.

În anul 2008, din totalul comunelor cu surse centrale de apă, doar 7 din acestea şi-au monitorizat calitatea apei, conform normelor sanitare în vigoare.

În cursul anului 2008, cu excepţia celor 3 cazuri de methemoglobinemie acută infantilă nu au fost declarate boli cu transmitere prin apă sau epidemii hidrice.

DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT

SĂNĂTATE PUBLICĂ

DR. MIŢA VERMEŞAN

RAPORT  PRIVIND  ACTIVITATEA DE  SUPRAVEGHERE SI  MONITORIZARE A CALITATII APEI POTABILE

IN JUDETUL CARAS SEVERIN PE ANUL 2011

Apa este cel mai important aliment ce nu poate fii înlocuit.

Acest factor de mediu, are un imens rol  pozitiv pentru om, prin multiplele efecte benefice pentru igienă, starea de sănătate, confortul cetăţeanului, cât şi negativ, prin apariţia unor boli în masă, cum sunt în special epidemiile hidrice, sau prin apariţia altor afecţiuni cu transmitere prin apă .

Acest lucru se poate întâmpla atunci  când:

-sursa de apă a fost contaminată  cu agenţi patogeni;

- uzina de apă nu dispune de toate treptele de tratare;

-treptele de tratare nu funcţionează la parametrii optimi;

-distribuţia apei se face pe reţele degradate, învechite;

-distribuţia apei se face cu intermitenţă;

-nu se efectuează monitorizarea apei corespunzător de către producătorul/distribuitorul de apă şi de DSP Jud.

În mediul urban, în cele 8 oraşe ale jud Caras Severin, furnizorul şi distribuitorul de apă potabilă către populaţie este SC AQUACARAŞ SA. Există 12 surse distincte de alimentare cu apă şi anume :

- lacul Văliug –Secu-Gozna pentru municipiul Resiţa

- lacul Zerveşti pentru oraşul Caransebeş

-puţuri Berzovia pentru oraşul Bocşa

- puţuri Măceşti pentru oraşul Moldova Nouă

- baraj Cerna pentru oraşul B.Herculane

- baraj Măru pentru orasşl Oţelu Roşu

- lacul Buhui, grota Morii, izvoarele Kraksental pentru Anina(3)

-puţuri Zona Gării, izvoarele Simeon, izvorul Rece, pentru oraşul Oraviţa ( 3)

Numărul populaţiei din mediul urban este de 178526, din care populaţia aprovizionată cu apa este de 134426, ceea ce arată că nu toată populaţia din mediul urban a jud.Caraş Severin este racordată la sistemul central de alimentare cu apă potabilă, cum reiese din tabel:

În jud. Caraş Severin predomină ca surse de alimentare, sursele de suprafaţă : lacuri naturale şi artificiale în proporţie de 93,11%, izvoare şi puţuri forate în proportie de 6,89%.

În conformitate cu Legea nr.458/2002, completată de Legea nr.311/2004 şi H.G nr.974/2004, acte care transpun Directiva CE 98/83/EC pe apa potabilă, DSP Caraş Severin,  monitorizează calitatea apei la toate sursele ce aprovizionează aceste localităţi, urmărind indiatorii de potabilitate, indicatorii fizico-chimici şi microbiologici impuşi de directiva CE sau legislaţia românească. Totodată SC AQUACARAS efectuează monitorizarea de control a apei, în propriul laborator uzinal.

DSP Caraş Severin prin laboratoarele de microbiologie, chimie şi de radiaţii, a monitorizat în cursul anului 2011, toate uzinele de apă din mediul urban, datele centralizate a indicatorilor obţinuti prin monitorizarea de audit şi de control se raportează  Institutelor de Sănătate Publică.

Numărul de probe recoltate pentru monitorizarea de audit pentru unele ZAP este mai mic decât numărul impus prin normele sanitare, pentru că analizele efectuate în ultimii ani arată că parametrii analizaţi sunt în general conformi cu legislaţia şi s-a redus frecvenţa de recoltare.

În general, în cursul anului 2011, numărul probelor recoltate a fost mai mic decât cel din anul anterior iar numărul analizelor efectuate  la consumator a fost mai mare, pentru că şi în acest an s-a lucrat la reabilitarea reţelelor de distribuţie în toate  ZAA.

Totalul probelor recoltate în mediul urban au fost de 775, cu 5074 determinari fizico-chimice si microbiologice, dintre care 79 probe necorespunzătoare.

Tot  timpul anului s-a urmărit evoluţia acestor parametrii, informând populaţia atunci când parametrii de potabilitate au fost neconformi cu standardele de calitate a apei, prin anunţuri în mass-media privind calitatea, prin informarea distribuitorului de apă de a lua măsuri în remedierea deficienţelor la sursele sau treptele de tratare apă şi informarea administraţiilor locale de a găsi surse alternative de apă.

Cei mai importanţi sunt parametrii microbiologici care pentu o apă potabilă trebuie să fie  ca număr, egali cu zero, pentru că orice creştere a acestor parametrii, poate  duce la  apariţia bolilor hidrice. De aceea, pentru aceşti parametrii microbiologici nu sunt permise derogări la depăşirea lor, iar atunci când se depăşesc se poate sista distribuţia apei din sursa respectivă. Comunicarea între DSP CS şi  SC AQUACARAŞ cât şi respectarea normelor sanitare în exploatarea acestor surse, a făcut ca în  anul 2011 să nu avem cazuri de îmbolnăvire prin apă, să nu existe epidemii hidrice sau alte afecţiuni transmise prin apă.

În cursul anului 2011 s-au efectuat 18 de controale în mediul rural, la fântânile publice în special în localităţile cunoscute ca potenţiale surse de intoxicaţie cu nitriţi . Nu a fost înregistrat nici un caz de intoxicaţie cu nitriţi.

În fiecare an, se aminteşte administraţiilor locale, prin adrese scrise, faptul că au obligaţia de a monitoriza calitatea apei distribuită locuitorilor din comună, atât pentru apa distribuită în sistem centralizat cât şi din fântânile publice.