Lansarea unui Fond de Inovaţie în Sănătate este una dintre recomandările făcute de membrii Proiectului Împreună Învingem Cancerul au făcut-o în procesul de elaborare a PNCC, susțin specialiștii citați de Viața Medicală.
Planul Naţional de Combatere a Cancerului (PNCC) reprezintă un moment de resetare a abordării cancerului în România, a declarat conf. dr. Diana Loreta Păun, în cadrul unui eveniment online recent. Însă pentru a fi implementat este necesar să se aibă în vedere mai multe direcţii, a adăugat consilierul prezidenţial.
Acestea sunt: păstrarea parteneriatului extins între autorităţi, stat, mediul de business, mediul academic și societatea civilă/asociaţiile de pacienţi; investiţii în infrastructură, echipamente, resursă umană, flexibilizarea mecanismelor pentru a stimula investiţia în cercetare și inovare.
Importanţa accesului la inovare a fost subliniată și de prof. dr. Adrian
Streinu-Cercel, care a arătat că România înregistrează o întârziere de șapte ani la includerea noilor molecule în programele uzuale și o întârziere de aproximativ patru ani la accesarea trialurilor clinice internaţionale.
„Dacă vrem să dăm acces cetăţenilor la molecule inovatoare, trebuie să rezolvăm foarte repede aceste probleme”, a atras atenţia acesta.
Alte recomandări vizează încorporarea tehnologiilor și instrumentelor digitale în managementul pacienţilor oncologici, integrarea rapidă a tehnologiilor medicale noi în furnizarea serviciilor pentru cancer sau asigurarea unei finanţări adecvate, din surse multiple, pentru fiecare componentă a planului.
Creionarea Planului naţional de cancer reprezintă „luminiţa de la capătul tunelului” pentru pacienţii oncologici din România, a declarat Cezar Irimia, președintele FABC, cu ocazia lansării recente a documentului.
Planul naţional de cancer a fost lansat la 19 ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Cotroceni. Cerut de asociaţiile de pacienţi încă din 2001, documentul poate face diferenţa în vieţile românilor, a subliniat președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC) în ziua lansării: „Ne punem încrederea că prin atingerea obiectivelor din acest plan vom avea mai puţine cazuri de cancer și vor crește supravieţuirea și calitatea vieţii celor afectaţi de această boală”.
Planul naţional de cancer, aflat în dezbatere publică, cuprinde atât obiective generale, cât și specifice, a explicat prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, coordonatorul știinţific al grupului de lucru pentru întocmirea documentului: „Ne dorim ca prin acest plan să ne putem uita în ochii româncelor și românilor și să le spunem că putem să prevenim ceea ce se poate preveni, că putem să punem un diagnostic din timp (…) pentru ca atunci când boala este avansată să avem o calitate a vieţii cât mai bună”.
OBIECTIVE GENERALE
Obiectivele generale ale planului vizează 11 arii: Introducerea terapiilor inovative; Servicii de psiho-oncologie și onconutriţie; Realizarea unei strategii naţionale de promovare a conceptelor de prevenţie a NCDs (bolilor netransmisibile): Realizarea unei reţele interconectate la nivel naţional și sistemele de conectare în reţea ale UE; Măsurarea factorilor de risc asociaţi cu apariţia cancerului; Realizarea unui registru naţional de cancer funcţional, cu subregistre pentru toate localizările; Paliaţia; Actualizarea periodică a ghidurilor de practică și a protocoalelor terapeutice; Traseul pacientului oncologic; Tumor board și Medicină personalizată.
Esenţa planului îl constituie crearea traseului pacientului oncologic, după cum a subliniat profesorul Achimaș-Cadariu. Principalele reglementări în acest sens sunt cele care stabilesc durata maximă de timp care poate să treacă între o etapă și alta a gestionării unei suspiciuni oncologice – nu mai mult de o lună de la suspiciune până la diagnostic și încă o lună de la diagnostic la începerea tratamentului. În prezent, uneori, durează câteva luni, chiar jumătate de an, până când o persoană cu simptome ajunge să fie diagnosticată și tratată.
Ţinte specifice
Obiectivele specifice ale Planului naţional de cancer vizează abordarea cancerelor colorectale, mamare, de col uterin, bronhopulmonar și de prostată. O ţintă comună o reprezintă scăderea cu 15% a mortalităţii asociate tuturor acestor afecţiuni. De asemenea, anumite programe-pilot ar urma să fie extinse, urmând a fi posibilă și lansarea unor programe de screening în grupuri de risc, cum ar fi la cancerul bronhopulmonar.
Pentru a putea fi implementat însă, planul are nevoie de o lege a cancerului care să îl susţină, fiind necesară și includerea sa în Strategia naţională de Sănătate din perioada următoare, a subliniat prof. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu. Greul în acest sens se va muta pe Ministerul Sănătăţii, care va trebui să facă normele de aplicare pentru document, după cum a arătat dr. Nelu Tătaru, președintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor.
„E puţin mai larg, cred, acest plan de cancer (…) trăim într-un mediu (…) cu poluare, alimentaţie de proastă calitate, consum de substanţe toxice, lipsa activităţii fizice, toate influenţând cancerul. Dacă vrem să facem politici preventive corecte, trebuie să abordăm toate aceste domenii”, a subliniat prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii. Accesul la diagnostic, tratament sau îngrijiri paliative este și el foarte important și toate aceste lucruri trebuie coroborate, a conchis ministrul.
COMPARTIMENTUL DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE
