RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA DE SUPRAVEGHERE SI MONITORIZARE A CALITATII APEI POTABILE
IN JUDETUL CARAS SEVERIN PE ANUL 2009
În cursul anului 2009, în mediul urban, în cele 8 oraşe ale jud Caraş Severin, furnizorul şi distribuitorul de apă potabilă către populaţie este SC AQUA CARAŞ SA. În mediul urban există 12 zone distincte de alimentare cu apă şi anume :
-zona Văliug –Secu-Gozna pentru municipiul Resiţa
-zona Zerveşti pentru oraşul Caransebeş
-zona puţuri Berzovia pentru oraşul Bocşa
-zona puţuri Măceşti, pentru oraşul Moldova Nouă
-zona baraj Cerna pentru oraşul B.Herculane
-zona baraj Măru pentru oraşul Oţelu Roşu
-zona lacul Buhui, grota Morii, izvoarele Kraksental pentru Anina(3)
-zona puţuri Zona Gării, izvoarele Simion, izvorul Rece pentru oraşul Oraviţa ( 3)
Numărul populaţiei din mediul urban este de 183407, din care populaţia aprovizionată cu apă este de 150576, ceea ce arată că nu toată populaţia din mediul urban a jud.Caraş este racordată la sistemul central de alimentare cu apă potabilă, cum reiese din tabel:
| Localitatea | Populaţia existentă | Populaţia cu racord la apă | % pop. neracordată | Observaţii |
| Reşiţa | 84107 | 71226 | 15,31 | Străzi şi cătune neracordate |
| Caransebeş | 28722 | 24000 | 16,44 | Străzi neracordate |
| Bocşa | 17110 | 12000 | 29,86 | Zone din oraş fără racord |
| B.Herculane | 6022 | 5800 | 3,68 | Locuinţe neracordate |
| Anina | 8964 | 7950 | 11,31 | Străzi neracordate |
| Moldova Nouă | 13531 | 10500 | 22,40 | Oraşul vechi nu este racordat |
| Otelu Roşu | 11928 | 10900 | 8,61 | Anumite străzi |
| Oraviţa | 13023 | 8200 | 37,03 | Două loc. limitrofe Oraviţei |
Din aceste date reiese că în mediul urban, exisă un procent semnificativ din populaţie, care nu este racordată la sistemele centralizate de aprovizionare cu apă ale acestor localităţi, ceea ce constituie un factor major în apariţia diverselor boli, prin lipsa de igienă.
În jud. Caraş Severin predomină ca surse de alimentare, sursele de suprafaţă : lacuri naturale şi artificiale în proporţie de 90,51%, izvoare şi puţuri forate în proporţie de 9,48%.
Am menţionat acest lucru pentru a arăta, că de fapt sursa de apă de suprafaţă, de regulă pentru a ajunge la parametrii de potabilitate, necesită mai multe trepte de tratare, care trebuie să funcţioneze la parametrii optimi, tot timpul anului.
În conformitate cu Legea nr.458/2002, completată de Legea nr.311/2004 şi de H.G.974/2004, acte care transpun Directiva CE 98/83/EC pe apa potabilă, DSP Caraş Severin, are obligaţia de a efectua monitorizarea de audit a calităţii apei la toate sursele ce aprovizionează aceste oraşe, urmărind indicatorii de potabilitate, indicatorii fizico-chimici şi microbiologici impuşi de Directiva CE sau legislaţia românească. Totodata SC AQUA CARAS este obligată să efectueze monitorizarea de control a apei intr-un ritm impus de legislaţie, în propriul laborator uzinal, pentru aceeaşi indicatori arătaţi mai sus, care trebuie corelaţi cu cei obţinuţi prin monitorizarea de audit din lab. DSP-ului .
DSP Caraş Severin prin laboratoarele de microbiologie, chimie şi de radiaţii, a monitorizat în cursul anului 2009, toate sursele de apă din mediul urban, datele centralizate a indicatorilor obtinuţi prin monitorizarea de audit şi de control se raportează Institutelor de Sănătate Publică Timişoara şi Bucureşti.
În activitatea noastră de supraveghere avem obligaţia de a urmării condiţiile igienico-sanitare de funcţionare a tuturor uzinelor de apă, care trebuie să funcţioneze pe bază de ASF cu vizare anuală a acestora ( conf. ORD NR. 117/ 2002 ) atât în mediul urban cât şi rural. Nu dispun de autorizaţii sursele Zerveşti- Caransebeş şi lac Buhui –Anina la care lipsesc sau sunt deficitare treapta de coagulare-sedimentare, trepte absolut necesare pentru funcţionarea la parametrii optimi a acestor surse.
DSP CS, în activitatea de monitorizare urmăreşte diverşi parametri impuşi atât de legile româneşti cât şi de Directiva CE, la plecarea din uzină cât şi la consumator. Aceşti parametrii sunt conform tabelului:
|
2.2 |
Valori admise care sunt mai stricte in legislatia nationala decit in Directiva 98/83/EC | ||
|
2.2.1 |
Lista parametrilor microbiologici din Anexa1,Tabel 1A,1B cu valori mai stricte decit in Directiva | ||
| Parametrul | Valoarea admisa | Comentarii | |
| Romania are aceeasi parametrii ca si cei prevazuti in Directiva | |||
|
2.2.2 |
Lista parametrilor chimici din Anexa 1, Tabel 2 cu valori mai stricte decit in Directiva | ||
| Parametrul | Valoarea admisa | Comentarii | |
| Cupru | 0,1mg/l | Nu se determina-imposib. lab | |
| Flor | 1,2 mg/l | Nu se determina | |
|
2.2.3 |
Lista parametrilor indicatori din Anexa1,Tabel 3 cu valori mai stricte decit in Directiva | ||
| Parametru indicator | Valoarea admisa | Comentarii | |
| Turbiditate | ≤ 5 UNT | ||
| 2.3 | Parametri suplimentari prevazuti de legislatia din Romania | ||
| 2.3.1 | Lista paramertilor microbiologici suplimentari din Anexa 1,Tabel 1A,1B si valorile admise | ||
| Parametrul in Romania | Valoarea admisa | Comentarii | |
| Romania are aceeasi parametri ca cei prevazuti in Directiva | |||
| 2.3.2 | Lista pparametrilor chimici suplimentari din Anexa 1,Tabel 2 si valorile admise | ||
| Parametrul in Romania | Valoarea admisa | Comentarii | |
| Cianuri libere | 10µg/l |
Nu |
|
| 2.3.3 | Lista parametrilor suplimentari din Anexa 1, Tabel 3 si valorile admise | ||
| Parametrul in Romania | Valoarea admisa in Romania | Comentarii | |
| Clor rezidual liber | 0,50 mg/l | Se determină | |
| Duritate totala, minima | 5 grade germane | ||
| Nr. De colonii la 37ْْ | Nicio modificare anormala | Se determină | |
| Sulfuri si hidrogen sulfurat | 100µg/l |
Nu |
|
| Zinc | 5.000 µg/l | ||
| Activitate α globala | 0,1Bq/l |
Se determină |
|
| Activitate ß globala | 1 Bq/l |
Se determină |
|
-parametrii microbiologici( e.coli şi enterococi),
-parametrii indicatori de potabilitate( cl. liber, turbiditatea)
-parametrii fizico-chimici (miros, culoare,gust, nitraţi, nitriţi,amoniac etc.)
Aceşti parametrii se urmăresc diferit conf.HG nr.974/2004, pentru fiecare sursă ,numărul de probe fiind conform tabelului:
| Numar probe propuse | Număr probe realizate | ||||
| Sursa de apa | Volum de apă | Număr probe la statie/an | Număr pop .racordată | Număr probe la consumator/an | Plecare |
ConsumatorLac Sacu-Goozna36550mc365+871226168+6494Lac-Zervesti9390208+42400056+4371Puturi-Berzovia192052+41200024+467Lac-Buhui
Izvoare-kra124252+4795012+470Puturi-Macesti193052+41050024+463Baraj-Maru2830104+41090024+4150Lac-Cerna327052+4580012+429Puturi-Zona Garii
Izvoare-Simion+Rece980
98052+44500
3700
12+2
12+2100
În general în cursul anului 2009, numărul probelor recoltate a fost mai mare la consumator, pentru că în acest an s-a lucrat la reabilitarea reţelelor de distribuţie în toate ZAA fapt pentru care pot apare puncte de recoltare unde apa să prezinte indicatori modificaţi. Totalul probelor recoltate pe raza judeţului au fost de 1041,cu 5037 determinări fizico-chimice şi microbiologice.
Tot timpul anului am urmărit evoluţia acestor parametrii, informând populaţia atunci când aceşti parametrii de potabilitate au fost neconformi cu standardele de calitate a apei, prin anunţuri în mass- media privind calitatea apei, prin informarea distribuitorului de apă de a lua măsuri în remedierea deficienţelor la sursele de apă şi informarea administraţiilor locale de a găsi surse alternative de apă.
Cei mai importanţi sunt parametrii microbiologici, care pentru o apă potabilă trebuie să fie ca număr, egali cu zero, pentru că orice creştere a acestor parametrii, poate duce la apariţia bolilor hidrice. De aceea, pentru aceşti parametrii microbiologici nu sunt permise derogări. Comunicarea între DSP CS şi SC AQUACARAŞ cât şi respectarea normelor sanitare în exploatarea acestor surse, a făcut ca în acest an 2008 să nu avem cazuri de îmbolnăvire prin apă, nu au existat epidemii hidrice.
În mediul rural, din totalul populaţiei de 142660 din mediul rural, doar o parte beneficiază de apă potabilă în sistem centralizat prin cişmele stradale şi foarte puţini prin racord al imobilului, pentru că în general sistemele de aprovizionare cu apă, pâna în anul 2009 în mediul rural, au fost realizate fără staţii de epurare şi sisteme de canalizare, ceea ce nu a permis racordul cetăţeanului la reţeaua de apă a comunei.
Localităţile care nu dispun de apă în sistem centralizat, se alimentează cu apă din fântâni publice sau alte surse individuale. Administraţiile locale, conform Legii nr.458/2002 completată cu Legea nr.311/2004, indiferent de sursa de apă (centrală sau fântâni publice), trebuie să gestioneze în mod corect aceste surse, să monitorizeze calitatea apei trimestrial pentru sursele centrale şi anual pentru fântâni.
Alimentarea cu apă din fântâni, la care nu se monitorizează calitatea apei, poate pune în pericol sănătatea consumatorului şi în special al sugarului cu vârsta 0-12 luni, care se poate îmbolnăvii de methemoglobinemie acută sau intoxicaţie cu nitriţi. În cursul anului 2009 am monitorizat 1 caz de methemoglobinemie acută la 1 sugari. A fost controlată sursa de apă implicată, constatându-se că fântâna era poluată cu nitriţi, nitraţi sau substanţe organice, fiind nepotabilă, lucru transmis administraţiei locale prin adresă scrisă de a lua măsuri urgente de intervenţie (tabliţe avertizoare că apa din sursa respectivă este nepotabilă, şi găsirea altei surse de apă).
Pe programul de monitorizare a methemoglobinemiei acute infantile au fost monitorizate un număr de 46 fântâni publice. În fiecare an, se aminteşte administraţiilor locale, faptul ca au obligaţia de a monitoriza calitatea apei distribuită locuitorilor din comună, atât pentru apa distribuită în sistem centralizat cât şi din fântânile publice, prin adrese scrise.
În cursul anului 2009, nu au fost declarate boli cu transmitere prin apă sau epidemii hidrice şi nu au fost înregistrate îmbolnăviri sau decese prin intoxicaţie cu nitriţi.
DIRECTOR EXECUTIV ADJUNCT
SĂNĂTATE PUBLICĂ
DR. MIŢA VERMEŞAN
